Umblăm cu dracu-n buzunar ...

...asa este. Ne-am legat de el, pe mulți dintre români, el i-a legat, telefonul...Mai mic, mai mare, mai scump ori mai lesne, tot românul are în “pozonar” cel puțin un “celular”. Nu de puține ori celularu` și-a băgat posesorul în celulă. Inconștient, omul are la îndemână întreaga lume...Sigur este util, este bun, câte nu poți face cu el, câte nu poți vorbi, însă... câte nu îți poate face aparatu` buclucaș cu multe butoane...Conectat la toate câte sunt în lume, de la Casa Albă până la Muzeul Momârlanului, de la Obama până la Bianca Dragusanu, toți sunt la un click distanță, sunt în buzunarul fiecăruia dintre noi. Numa` pipăi ecranul și în fața ochilor ți se arată muierea lu Brad Pitt... Vorba lui Valeriu Butulescu “...au apărut telefoane mobile inteligente, unele mai inteligente chiar decât posesorii lor...” Pită are omu nu are pe masă, însă telefon mobil trebuie să aibe toți din casă. Suntem capitivi într-o lume în care nu mai putem trăi fără telefon. Când se întâmplă să nu îl avem la noi facem atac de panică, parcă cineva ne-a extirpat un organ, vital...Necazul este că urechea mea nu este singura care îmi ascultă telefonul...Iar atunci când se întâmplă asta, telefonul se transformă în dușmanul omului, devine dracu` din buzunarul fiecăruia dintre noi...