Prea multe morminte uitate ...

Românul a ajuns să își amaneteze jurământul sfânt al tainei căsătoriei, verigheta ...Despre morminte ? Sunt prea multe, prea multe morminte uitate...Da, prea multe pentru o țară de creștini. Prea mulți copii uită unde le sunt îngropați părinții, prea mulți nepoți lasă buruienile să șteargă amintirile bunicilor, prea multe morminte uitate de oameni care își uită copilăria. Bisericile sunt pline de oameni cu sufletul gol, lumea este rea, din ce în ce mai rea...si uită repede, totul...Daca unui om îi faci bine de luni până sâmbătă, iar duminică nu mai poți, vei fi judecat pentru această zi în care nu ai mai putut, toate celelalte șase zile sunt uitate...Vranița uitării se închide mult prea repede în urma celui drag. Trăim într-o lume în care materialismul de tip ateu bântuie sufletul, viața ,așternutul, credința bietului om...Pentru demnitate, sunt oameni care au pierit în temnițe, au murit pentru că nu s-au lepădat de Hristos, pentru că au mărturisit, pentru că nu au uitat cine sunt, spre ce se îndreaptă și de unde nu trebuie să se mai întoarcă ...Valeriu Gafencu este unul dintre ei. Astăzi, care dintre noi suntem în stare să luăm o palmă pentru acest neam, pentru cei care au fost, pentru cei care vor fi ? Puțini...Viata lăuntrică este din ce în ce mai subțire, omul nu mai gândește rațional, gândește cu căruciorul ...In preajma sarbatorilor in loc sa ne umplem sufletul, burdușim caruciorul. Suntem goi, atat de goi încat în noi nu mai încap nici amintirile celor care nu mai sunt… Prea multe buruieni pe mormintele celor dragi, într-o țară de crestini...